WikiLeaks Romania wikileaks.ro: Silviu Crăescu: Băsescu era agitat, mirosea a alco...

WikiLeaks Romania wikileaks.ro: Silviu Crăescu: Băsescu era agitat, mirosea a alco...: "In urma publicarii cablogramelor trimise de ambasada S.U.A. Departamentului de Stat american, presa l-a intervievat pe Silviu Craescu, ..."

Poiseidon

Poiseidon sau Neptun la roman este fratele mijlociu a lui zeus.

În mitologia greacă, Poseidon (greacă Ποσειδῶν) era zeul mării, fiul lui Cronos şi al Rheei. În mitologia romană este cunoscut sub numele de Neptun. Ca şi ceilalţi fraţi ai săi, când s-a născut, Poseidon a fost înghiţit de către tatăl său şi apoi dat afară.

Mai târziu a luptat alături de olimpieni împotriva titanilor. Când, în urma victoriei, s-a făcut împărţirea Universului, lui Zeus i-a revenit Cerul, lui Hades lumea subpământeană, iar lui Poseidon Împărăţia apelor. El sălăşluia în fundul mării împreună cu soţia sa, Amfitrite, alături de care, uneori, urmat de un întreg cortegiu marin şi purtat de un car tras de cai înaripaţi, spinteca valurile.

Poseidon stârnea furtunile sau făcea ca apele mării să devină liniştite, el scotea insule la iveală sau le cufunda pe altele lovindu-le cu tridentul său, făcea să izvorască râuri sau să se închege lacuri. O dată el a încercat împreună cu Hera şi cu Athena să-l pună în lanţuri pe Zeus, dar încercarea a dat greş. De atunci Poseidon a fost mereu alături de preaputernicul său frate care cârmuia destinele lumii.

Legat de numele său este episodul întrecerii care a avut loc între el şi Athena atunci când a fost să-şi împartă între ei pământul Atticei. Un alt episod îl înfăţişează pe zeul mării lucrând cot la cot cu Apollo, ca să înalţe zidurile Troiei. Faptul că nu a fost răsplătit pentru munca sa a atras mânia lui Poseidon asupra troienilor. Această mânie, şi faptul că Odysseus i-a ucis un fiu, pe ciclopul Polyphemus, l-a determinat pe puternicul zeu să-l urmărească pe erou cu răzbunarea sa, nimicindu-i pe rând corăbiile şi aruncându-l de pe un ţărm pe altul. Cu zeiţele sau cu muritoarele de rând Poseidon a avut numeroşi fii şi fiice, majoritatea înfăţişaţi ca nişte fiinţe monstruoase sau a căror forţă era de temut. Printre aceştia se numărau: ciclopul Polyphemus, gigantul Chrysaor, aloizii, Lamus - regele lestrigonilor, Triton etc.

Hera sotia lui Zeus

Hera (în greacă: Ήρα), este în mitologia greacă zeiţa protectoare a căsniciei, a căminului şi a femeilor măritate, precum şi regina zeilor şi a oamenilor. La romani este identificată cu Iunona.

Hera a fost fiica lui Cronos şi a Rheei. Ea a fost înghiţită, la fel ca şi fraţii ei, de către tatăl lor, care se temea să nu fie detronat de fiii săi. Fratele cel mai mic, Zeus, a fost salvat de mama sa, care i-a dat lui Cronos o piatră înfăşurată în scutece. În timpul luptei dintre Zeus şi Cronos, Hera a fost încredinţată zeiţei Tethys şi lui Oceanus, care au crescut-o. Mai târziu, ea s-a căsătorit cu fratele ei Zeus, devenind "soţia legitimă" a stăpânului lumii. În această calitate, ea era considerată protectoarea căminului, a căsătoriei şi, în general, a femeilor măritate. Cu Zeus, Hera a avut patru copii: pe Ares, Hebe, Hefaistos şi Eileithyia. Împărţind tronul, dar nu şi puterea marelui ei stăpân, Hera este adesea înfăţişată ca o soţie geloasă şi nesăbuit de violentă, care uşor se simte jignită şi nu pregetă să se răzbune crunt pentru toate infidelităţile săvârşite de soţul ei. Adeseori, mânia este capricioasă şi nejustificată.

Din seria Legendele Olimpiului

 Zeus (în greacă: Ζεύς) este, în mitologia greacă, cel mai puternic dintre zeii olimpieni, socotit drept stăpânul suprem al oamenilor şi al zeilor.

Primii ani ai vieţii şi lupta cu titanii

 El făcea parte din prima generaţie divină. Era cel mai mic dintre fii lui Cronos şi ai Rheei. Rheea, ca să-l scape de urgia tatălui său, care-şi înghiţea rând pe rând copiii de îndată ce se năşteau, l-a ascuns pe Zeus în Creta, unde a fost îngrijit de către două nimfe, Adrasteia şi Ida. Acestea îl hrăneau cu lapte de la capra Amaltheia şi cu ambrozie. Cureţii (apărătorii lui Zeus) îl protejau pe micul zeu şi făceau zgomot cu armele când acesta plângea, ca nu cumva să-l audă Cronos. Când a crescut mare, Zeus a pus la cale, cu ajutorul Geei şi al Metisei, detronarea tatălui său. După ce l-a silit pe Cronos sa-şi verse înapoi copiii înghiţiţi, Zeus, împreună cu fraţii săi acum reîntorşi la viaţă, i-a declarat război lui Cronos. În ajutorul acestuia au sosit însă fraţii lui Cronos, titanii. Însă ciclopii şi hecatonheirii (uriaşi cu o sută de braţe) erau de partea lui Zeus. Lupta a durat zece ani şi a luat sfârşit cu victoria olimpienilor. Zeus a devenit stăpânul întregului Univers. El a dăruit Lumea subpământeană fratelui sau Hades, iar Marea lui Poseidon, păstrându-şi pentru sine Pământul. Până să dobândească pacea, a avut de înfruntat însă noi vrăjmaşi, de data aceasta pe giganţii asmuţiţi împotriva sa de către Geea, care a născut un monstru înfricoşător, Typhon, cu o sută de capete de balaur. Lupta cu Typhon a fost cea mai grea dar, în cele din urmă, Zeus a ieşit din nou şi definitiv biruitor, azvârlindu-l pe monstru în Tartar. Însă şi de acolo îi mai ameninţa pe zeii olimpieni. El dezlănţuie furtunile şi vulcanii. Împreună cu Echidna, jumătate femeie şi jumătate şarpe, el dădu naştere lui Orthos, un dulău fioros cu trei capete, lui Cerber, câinele iadului si pe Hidra din Lerna.Sursa Wikipedia

Comunismul a cazut din cauza ateismului

In presa de tot felul si in viata de toate zilele s-a acreditat ideea ca societatea comunista a cazut din cauza unor revolutii, cum ar fi revolutia romana sau din cauza unor oameni politici de tipul lui Mihail Gorbaciov .Lucrurile cred ca stau cu totul altfel.Comunismul a cazut din cauza manifestarii excesive a ateismului sau,fapt cu care marea masa a populatiei nu a fost de acord si cu toata propaganda furibunda ce s-a facut impotriva religiei si a bisericii nu s-a reusit aceasta dislocare sau disociere.

De altfel,chiar si la scoala sau la facultate subiectul era tratat cu destula delicatete.

Se afirma ca religia reprezinta o forma a constiintei sociale,dar nici un profesor nu-si permitea sa spuna elevilor sau studentilor ca nu exista Dumnezeu sau sa nu mearga la biserica. De asemenea ,si la examenel de filozofie intrebarile pe aceasta tema erau mai rare si tratate superficial.

Imi aduc bine aminte ca prin anii 1955-1958, cand eram elev la unul din liceele din Cluj Napoca, unii profesori care ne explicau despre arta ne sfatuiau sa vedem exemple de acest gen intr-o biserica sau alta.Totodata daca privim logica dezvoltarii istorice a omenirii, de la comuna primitiva la sclavagism,feudalism,capitalism si socialism se observa ca toate au o inlantuire, cu laturi specifice ,datorita relatiilor sociale diferite  de la o etapa la alta,religia ramanad constanta sau firul rosu care a insotit fiecare oranduire.Ca urmare,ea n-a putut fi scoasa din constiinta omului nici in comunism,cu toate ca propaganda a facut eforturi uriase in acest sens.Religia nu era respinsa in totalitate nici deinalta ierarhie comunista.

Se stie bine ca in cazul celor cu functii,inmormantarea oficiala se facea fara preot,familia recurgand apoi la o slujba de inmormantare cu preoti. Acelasi lucruri se intampla si in cazul botezurilor si casatoriilor.

Multe din aceste ritualuri se savarsea in mare taina, fie in localitatea de domicilul,fie in alte localitati ,departe de ochii si urechilor celor care i-ar putea trada.De altfel se stie bine ca descoperirea,mai ales de catre securitate, a unor asemenea incalcari ale normelor si moralei comuniste a dus la caderea in dizgratiei si inlaturarea din functie a multor demnitari de rang inalt.

Marea masa a cetatenilor din toate tarile comuniste nu a iertat niciodata regimul,pentru ca nu credea in biserica si in Dumnezeu si de aceea cetatenii din acetor state incercau  prin toate caile si mijloacele sa se elibereze de aceasta povara,desi intre timp a aparut la orizont si alte probleme care justificau inlaturarea comunismului.Cu alte cuvinte problema de fon a ramas luupta pentru inlaturarea ateismului.

Evident ca in contextul in care ne aflam lumea regreta socialismul din mai multe puncte de vedere.Majoritatea oamenilor au trait mai bine : a fost eradicat analfabetismul,copiii saracilor a avut deschisa calea spre scolile de toate nivelurile s-a beneficiat de un loc de munca sigur si permanent si de o locuinta etc.Aceasta aceptare este doar una conjucturala,pe tremen scurt sau mediu, pentru ca in final, comunismul cu ateismul sau este incompatabil cu natura fiintei umane.

Nu intmplator marele scriitor si filozof francez,Andre Malraux spunea:”Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc”.

Pe masura ce au crescut nemultumirile fata de regimurile comuniste,miscarea impotriva ateismului dezavuat de toate popoarele crestine, a luat o amploare deosebita in toate bisericiile si cultele:catolice,ortodoxe,greco- catolice,protestante etc.fiind cunoscuta in acest sens contributia Papei Ioan Paul al II-lea,dar si altor ierarhi de alte confesiuni, la doborarea comunismului.Deci dintodeauna, pe cetatenii tarilor comuniste i-au dreanhat ateismul  si,cu toate eforturile,oficialitatile n-au reusit sa-i indeparteze de religia pe care o practicau, ei gasind de fiecare data,cai si modalitati de afi aproape de biserica lor.

Fenomenul acesta,al eliberarii de ateism,s-a vazut mai pregnant in tara mama a comunismului(fosta URSS),in Rusia da astazi cand,dupa 1990 bisericile au devenit arhipline de credinciosi si multa lume se intreba cum a fost posibil ca dupa aproape opt decenii de comunism rusii sa-si mentina credinta stramoseasca.O dovada ca religia si credinta sunt fenomene pereche care nu pot fi smulse sufletul omului ca pe un copac din radacini plantand altul in locul lui.Ca dusman infocat al ateismului, religia si credinta au fota necesara pentru a corecta mersul istoriei,puterea ei transformatoare stand,daca este nevoie,chiar la baza inlaturarii unui regim asa cum s-a intamplat in anul 1989 in tarile est-europene.